Rujul- Produsul cosmetic atemporal

Rujul este cel mai cunoscut şi utilizat produs cosmetic de înfrumuseţare al tuturor timpurilor. Este piesa cea mai vizibilă a oricărui brand care formulează şi comercializeză produse de machiaj, reinventându-se anual, atât din punct de vedere cromatic cât şi funcţional.

Tehnic, rujul este definit ca fiind un produs cosmetic, format din pigmenţi, uleiuri, ceruri, emolienţi, cu rolul de a colora, hidrata, proteja buzele.

Originea minerală a pigmenţilor folosiţi la prepararea rujului, îşi au originea în Mesopotamia, Irak-ul de astăzi, când în urmă cu 5000 de ani, femeile zdrobeau pietre preţioase şi semipreţioase, praful obţinut fiind aplicat direct pe buze şi pe pleoape.

Perioada Egiptului Antic, este cea mai bogată în dovezi, care atestă tehnicile de preparare a rujului, bazat  pe pigmenți amestecați cu uleiuri și ceruri, tehnici valabile și astăzi.Cărțile de istorie, o prezintă pe regina Cleopatra (51-30 ÎH), ca purtând pe buze culoare roșu-carmin, acest pigment fiind obținut prin presarea gândacilor carmin.

Primul ruj solid, a fost inventat de către un medic arab, chirurg, chimist, Albucasis (cunoscut ca fiind ,,părintele chirurgiei moderne”).

În următorii 1500 de ani, de la atestarea primilor pigmenți, evoluția rujului stagnează dar acesta este redescoperit și folosit în secolul al 16-lea, în Anglia, în epoca Reginei Elisabeta I, pentru machiajul actorilor și ca simbol al statutului social, doar doamnele din înalta societate erau demne de a-l aplica.

În Europa se lansează, în secolul al 19-lea, primul ruj comercial, produs pe bază de seu de căprioară, ulei de ricin, ceară de albine, amestecat cu carmin, extras din cochilia unor insecte uscate. Acest produs este formulat și comercializat de către parfumerul francez Guerlain.

Secolul al 20-lea, semnalează producerea primului ruj lichid, de către make-up artistul de origine poloneză, Max Factor și a rujului rezistent la transfer, de către chimistul Hazel Bishop.

Dacă până în anii 70, produsele cosmetice nu erau parfumate, în anul 1973, Compania Americană Bonnie Bell, a lansat primul ruj parfumat cunoscut sub numele de “Lip Smackers”.

În ceea ce privește modalitatea de ambalare a rujului, până la începutul secolului al 20-lea acesta era distribuit învelit în hârtie, apoi introdus în cutii metalice, fiind aplicat cu ajutorul unei pensule. Tubul clasic rotativ de ruj, apare în anul 1923, fiind inventat de către americanul James Bruce Mason Jr.

Imaginea rujului secolului al 21-lea, se remarcă prin diversitatea formelor, texturii, culorilor, substanțelor active inovatoare, ambalajelor, însă structura sa și tehnica de preparare respectă evoluția sa istorică, definind-ul ca fiind atemporal.